Înapoi din buzunar

Pentru mine, pentru mine, eu voi scrie mai des

așa se zice că apar idei.

Challenge? 42 de zile cu scris sau desen. Vedem ce iese. 

Update: nu, eu nu am scris. pot să inventez de ce. it just didn’t happen.

Ziua unu e despre Ariadna și firul ei

imi trebuie umbra si lumina, să mă autodefinesc

umbra și lumina, să mă autodefinesc

Am multe multe coincidențe, câteva drumuri și o întrebare

și știu că ele toate au sens, pentru că am și firul Ariadnei

dar el e magic dar atunci când pictura e gata

 

Advertisements

alegem să fim aproape

În buzunar sunt dileme

alegem să fim aproape sau alegem să refuzăm

alegem un drum, pe cineva care e mai departe

sau refuzăm să deicidem, şi atunci tot alegem

eu am ales să te simt într-un univers paralel, dar eu vreau să aleg altfel

vreau să am două universuri în care pot experimenta şi mă exprima

în unul am un eu, în altul am alt eu, în unul mintea se scurge pe artă, în altul pe responsabilităţi

în unul voi fi sinceră cu mine, tot timpul, în altor le voi place tuturor

în unul m-aş muta pe insulă, în alta într-un megapolis şi aş apărea pe copertele revistelor

noi nu ne regretăm deciziile

sinceritatea poate speria sau descoperi un alt eu, necunoscut, şi ne va distanţa

în buzunere am dileme acum

decizii sau nu?

Image

sursă poză

întrebări

dacă iubirea mea ar fi o tortă, aş putea s-o împart

dar poate iubirea mea e mai mult o rafaela, în care e doar o singură nucă şi n-o pot tăia în două

e posibil oare să te îndrăgosteşti când iubeşti?

Let us go on to…

Let us go on to consider desire. We know, do we not, the desire which contradicts itself, which is tortured, pulling in different directions; the pain, the turmoil, the anxiety of desire, and the disciplining, the controlling. And in the everlasting battle with it we twist it out of all shape and recognition; but it is there, constantly watching, waiting, pushing. Do what you will, sublimate it, escape from it, deny it or accept it, give it full rein: it is always there. And we know how the religious teachers and others have said that we should be desireless, cultivate detachment, be free from desire, which is really absurd, because desire has to be understood, not destroyed. If you destroy desire, you may destroy life itself. If you pervert desire, shape it, control it, dominate it, suppress it, you may be destroying something extraordinarily beautiful.
Jiddu Krishnamurti, The Book of Life

how would life be without desire?

continuitate

simt momente umplute cu lipsa ta

atunci când emoţional, fizic şi în toate modurile posibile îmi lipseşti

mai tare decât mi-ar lipsi dimineaţa

şi aproape la fel de tare cum aşteptam primăvara, primul sărut şi îngheţata adusă de mama

 

 

nu am o explicaţie

dar pot să simt nenormal cum se strânge stomacul

 

 

uneori cred că e absurd

absurd noi, absurd să fim şi mai absurd împreună

uneori mă simt fericită pentru că eşti

eşti şi eu sunt şi suntem

alteori e aşa cum azi,

îmbibat prin toate celule de lipsa ta

 

 

existenţa unei lipse e ciudată?

eu pot să o descriu

e cu intensitatea mai mare decât a unui jet de apă din cascadă

pătrunde în toate celule, cum ar face o doză de alcool

se simte în toată existenţa

şi necesită o suplinire,

mai urgentă decât foamea şi somnul

pentru că le anihilează